sâmbătă, 4 iulie 2015

Aurica, un vecin gay și-un porc nevinovat

Lumea e un spectacol continuu, cu oameni actori fără voie. Mi-am adus aminte aseară, cu oarecare nostalgie și chiar drag de serile în care abia așteptam să ajungă Aurica acasă, cu toate că nu ne vorbim acum de vreo 2 ani, de când a dat paranoia în ea și a devenit reclamagioaică.. Și mă bucur că nu mi s-a boțit sufletul, că mintea mea a găsit o modalitate de a mă face să n-o urăsc, mai ales acum când se pregătește să se înjure cu îngerii de dumnezei, sau cu dracii, depinde unde o repartizează cel al cărui nume era asociat exclusiv cu activități sexuale, ca să zic așa...
Cum spuneam, lumea e un spectacol inepuizabil, iar oamenii actori fără voie. Cred că povestind despre cei ce mi-au ieșit în cale, cu bune și cu rele, contribui și eu un pic la spectacolul lumii. Sau măcar să tai bilete...

Am avut un vecin gay în curte, foarte discret, foarte la locul lui, genul care nu te deranjează și nu vrea să fie deranjat, dar amabil și politicos. Ne-am împrietenit cât de cât, dar nici eu nu sunt genul care să stea la ușa cuiva toată ziua, însă Aurica era. Bănuind ea că omul e gay și vrând să-l salveze, să-l readucă pe calea cea bună, s-a îmbătat pulbere într-o zi, și-a dat hainele jos și, goală pușcă, s-a dus la vecinul cu o atenție, constând într-un castron cu ciorbă care a ajuns aproape gol la destinație, din cauza echilibrului precar al celei ce-l ducea. Adică Aurica, beată stâncă.

S-a trezit vecinul cu Aurica noastră în pielea goală la ușă, singurul obiect străin de corpul ei fiind o pereche de ochelari cât fundul de sifon, rămâne omul cu mandibula pe prag, asta dă să forțeze intrarea, ăla se proțăpește-n ușă. Ea vrea să intre, el nu-i dă drumul. Ea îl înjură de mamă, el, disperat și îngrozit de priveliște, de burți, colaci, țâțoaie, ochelari, dar mai ales de ciorba rămasă în blid, că restul era pe papucii lui, o înjură înapoi. Tot de mamă. Aurica se ofensează, că cică mă-sa-i moartă, asta nu înainte de, citez, a-i ”lua pocăiții mintea-n p.lă”...

Scapă vecinul de ea cu chiu, cu vai, atent să nu-i atingă fleșcăielile și, trei zile se baricadează în casă. Aurica se trezește după patru zile din beție, uită episodul și se duce în vizită la vecinul care nu-i mai deschide ușa. Consideră că înțelegerea de a-l lăsa să crească un porc într-un coteț din grădină a căzut, așa că se-mbată la loc, iar pe la 1 noaptea, se duce să bată-n ușa ăluia. îi pune în vedere să facă ce-o ști cu porcul, altfel ea cheamă poliția.

Vecinul meu s-a plimbat noaptea la 1 cu un porc legat cu sfoară pe stradă, încercând să facă rost de cazare pentru a pnimal, până dimineața, când a fost nevoit să-l taie. Nu și-au mai vorbit de-atunci, dar el o mai pomenea uneori cu apelativul ”zdreanță”. Când mi-a povestit episodul am râs isteric vreo două ore. O și vedeam pe Aurica goală, beată muci, cu castronul de ciorbă la ușa lui. Mai târziu, am văzut-o și la ușa mea, tot beată, tot cu ciorbă, dar îmbrăcată. O singură dată i-am văzut fără să vreau veverița, respectiv când m-a strigat să merg s-o ajut să se ridice de pe budă. Muci de beată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu