sâmbătă, 28 ianuarie 2012

M-am săturat!

Uneori mă gîndesc că nici dacă aş trăi în lumea a treia într-o ţară condusă de un dictator mîncător de copii, n-aş avea parte de atîta circ televizat... Nu cred să mai existe undeva pe lume în afară de Coreea de Nord, televiziuni care să fie libere să instige, să mintă şi să distorsioneze realitatea ca la noi.

Azi de exemplu, Antena3 s-a întors să dea o mînă de ajutor la resuscitarea deranjului din Piaţă, unde circa 50 de bizoni cu ochii în camerele de filmat, răcneau obişnuitele lozinci : jos Cutare, sus Cutarescu. Îi filmau de aproape ca să creeze impresia că ar fi cîtă frunză şi iarbă şi iată că doamnelor şi domnilor, POPORUL nu mai vrea dictator.

Eu una, mă simt jignită de perseverenţa cu care această televiziune de doi lei, sugerează că am fi cu toţii bătuţi în cap, Mă deranjează îngăduinţa suspectă de care dă dovadă CNA-ul, care în loc să acţioneze ca o instituţie ce veghează la calitate şi conţinut, îi lasă să emită excremente pe "jurnaliştii" Antenei3 şi OTV, nu că Realităţile ar fi mai breze.

Acum la OTV, derbedeul fără dinţi face pe salvatorul înzăpeziţilor, pe mediatorul acestora cu Poliţia, pe dispecerul de calamităţi... "Dan Diaconescu vă roagă să interveniţi să deszăpeziţi oamenii ăia. Să nu trebuiască să vă mai sun peste ora da?". Vorbeşte despre sine la persoana a treia ca să-şi dea importanţă intervenind EL viitorul preşedinte al Romaniei pe lîngă autorităţile statului. Să fi fost în locul poliţistului ăla, îl trimiteam direct în mă-sa să intervină pe lîngă ea să nu-l mai nască. Da' şi boii ăia care sună la OTV... Ştiam că există boi pe lumea asta, dar n-am ştiut cît sunt de mulţi pînă nu şi-a deschis domnu' Dan ospiciul.

Şi Protv-ul s-a servit din porţia de rahat, probabil sătulă de imparţialitate, mai exact pe pagina de Facebook, unde cine stă la monitor şi face subtitlurile, e ori bătut în cap, ori i se rupe... pe lîngă nenumăratele greşeli de tastare şi de gramatică, dau doar un exemplu: "rechizită" în loc de "recuzită", bagă căte-o frază sforăitoare gen: "Eroii de la SMURD au salvat patru vieti!!!! Daţi like pentru eroii noştri!!!" .

 Păi frate, ce să facă eroii noştri cu like-urile după ce se întorc acasă rupţi, după ce pun mîinile pe toţi jegoşii, pişaţii, păduchioşii, boschetarii, drogaţii,  infectaţii cu HIV, după ce moşesc femei care nu s-au mai spălat de la propriul botez, după ce-i mai iau la cuţite ţiganii prin colonii că n-au ajuns destul de repede la ei care plătesc taxe de nu mai pot?

Ce să facă ambulanţierii cu like-urile noastre după ce văd într-o zi atîta jeg cît să le ajungă pentru o viaţă? Şi parcă mai ieri- alatăieri erau fugăriţi prin Ferentari pe motiv că fură puradei pentru organe, acţiune încurajată vreo două săptămîni la rînd, seară de seară de latrina naţională OTV. Am depus şi atunci reclamaţie pe site-ul CNA, reclamaţii la care n-am primit absolut nici un răspuns, fapt care m-a determinat să cred că instituţia în cauză ori nu există fizic, ori se face că nu vede. Dacă se face că nu vede, e grav. Foarte grav.

joi, 26 ianuarie 2012

Ştirile apocalipsei 6

Prima ştire a apocalipsei e că a venit apocalipsa : pentru unii cu viscol şi degerături, pentru alţii o dată cu discursul Preşedintelui.

Viscolul şi zăpada, dar mai ales gerul a cam încurcat şi Revoluţia, motiv pentru care opoziţia s-a văzut nevoită să apeleze la sindicate care au protestat exclusiv în zone mai curate şi mai uscate, respectiv prin Banat şi Maramureş, unde iarna e aproape ca vara.

Tot din cauza vremii rele, am asistat impresionată la sacrificiul suprem al unui om, care şi-a dat viaţa pentru o grămadă de fiare, maşina lui pe care din prea multă dragoste n-a abandonat-o la greu şi-a murit degerat în ea, probabil la o distanţă de juma' de oră de mers pe jos de primul cătun.

Toţi cei care se mai află înzăpeziţi prin Cucuieţii din deal, îi ajută pe militarii care lopătează să le scoată maşinile de sub zăpadă, dînd interviuri de indignare că-s blocaţi de ieri, de şase ore, de zece ore şi că e bătaie de joc.

Televiziunile i-au abandonat complet pe protestatarii rebegiţi din Bucureşti şi şi-au trimis echipele să rebegească şi ele pe coclauri în Bărăgan, unde - ghici ghicitoarea mea, iarna nu e ca vara. De acolo, ne transmit minut cu minut că iată stimaţi telespectatori în ce ţară trăim: una-n care şi natura ţine tot cu dictatura.

Între timp, dictatorul îşi vede de ale lui: el dictează, alţii iau notiţe.

marți, 24 ianuarie 2012

Occupy TVR, cu reumatismu' înainte marş!

În dorinţa disperată de a face un ghiveci din evenimentele din '89  cu Pensionariada de azi, noua stratagemă a fost ca şi atunci, ocuparea TVR pe motiv că din banii noştri ai tuturor, nu ne prezintă ştirile "adevărate", care ştiri ar trebui să arate identic cu cele de la Realitatea (ba da, ştiu că sunt două, dar nici o diferenţă) şi Antena 3, ba chiar ca şi OTV care ţine evident, cu poporul.

TVR are într-adevăr un mare dezavantaj: în loc de scandaluri şi manele, ne dă doar documentare ( huo!), filme bune (huo!), emisiuni culturale ('reaţ ai dreacu' dă intelectoali!) şi cheamă în studio la tocşourile moderate de băsişti împuţiţi, numa' băseşti împuţiţi.

Cu mînie proletară APV-iştii care au luptat pentru ţară pînă la pensionare, au venit să-şi spună şi ei necazurile: cum că din 50,000 pensie s-au trezit cu 35,000, cum după atîţia ani de cazarmă şi băute în uniformă ca să nu-i bată alţi beţivani de frica hainei statului, au ajuns să trăiască la fel de prost ca foştii secretari de partid.

Nu ştiu cum toată mascarada asta mai poate păcăli pe cineva. Nu-mi pot da seama cum oameni pe care în alte circumstanţe îi consideram cu mintea la purtător, nu realizează de fapt ridicolul unei puneri în scenă a unei piese proaste, în stilul caracteristic Iliescian. O tentativă jalnică de dictatură proletară pe spinarea celei mai vulnerabile pături sociale, pensionarii. Dilema e dacă Iliescu e depăşit şi şi-a ieşit din mînă, sau dacă eforturile sale nu dau rezultat pentru că influenţa lui s-a diminuat natural prin decesul parţial al masei de manevră.

Comunicat pentru ţară: Fraţilor, am învins! Din această seară mă puteţi citi şi aici: http://hydepark.ro/

duminică, 22 ianuarie 2012

Revoluţia pensionarilor

În mod normal, conform educaţiei şi a celor şapte ani de-acasă, babei ăsteia ar trebui să-i cedez locul în tramvai sau s-o ajut să traverseze strada, pentru că pare bătrînă şi neputincioasă... doar că ea face parte dintre ceilalţi bătrîni care dau tonul de zece zile protestelor din Bucureşti şi răzleţ prin  ţară. Aceştia sunt mai mult sau mai puţin generaţia tatălui meu şi constituie pentru mine un mister care departe de a se limpezi, se adînceşte din ce în ce mai mult cu fiecare zi ce trece.

Am remarcat în nenumărate ocazii cît de urît a îmbătrînit această generaţie şi cît de tare s-a înrăit iar cauza n-o pot identifica exact, ştiind totuşi că ei erau "descurcăreţii" regimului ceauşist, acei oameni ai muncii pe care s-a construit, consolidat şi întărit dictatura, cu care s-a perpetuat fără obstacole sau rezistenţă.

E generaţia celor care au format primele rînduri la defilărările de  1 Mai şi 23 August şi a căror unică formă de opoziţie faţă de partid erau bancurile la cîrciumă şi bombănelile la coadă la pîine.

E generaţia vecinului meu care deşi era ceferist şi cîştiga bine, îşi rotunjea veniturile turnîndu-i pe alţii la Securitate.

Ei sunt cei care au participat la Revoluţie în papuci şi pijamale în faţa televizorului, cei care au jubilat privind cadavrele ciuruite ale Ceauşeştilor, după un proces de rîsul curcilor.

Ei sunt aceia care au frecat strungurile palmînd sticlele de rom şi lichior în timpul orelor de program între două depăşiri de plan cincinal.

Generaţia tovarăşilor, a oamenilor de bine care au salutat, aplaudat şi incitat atrocităţile minereşti, a celor care au încremenit în rutina lor cenuşie din care nu şi-au dorit poate  iasă vreodată. Ei sunt cei care-l regretă pe Ceauşecu pentru că el le "dădea" şi de aceea votează de douăzeci de ani cu stînga.

Ei ni l-au băgat pe gît ca pe-o otravă cu efect lent pe Ion Iliescu. Ei au decis pentru noi cînd au construit comunismul, dar şi cînd am dorit să scăpăm de el.

Ei, pensionarii aceia cu cuşme şi băşti care scandează de 10 zile nu vor să părăsească scena, nu mor şi nu se predau. Îşi mai încearcă încă o dată puterile de turmă mînată din urmă de dinozaurii comunistoizi în spatele cărora jubilează marii dirijori flămînzi.