miercuri, 16 mai 2012

Învăţământul - un moft, măi dragă!

N-ar trebui să ne mire deloc numărul mare de plagiatori şi mincinoşi împopoţonaţi cu titluri şi diplome exotice de la Universităţi de debara, pentru că statul a încurajat cu inconştienţă aceste practici. Înainte de intrarea României în UE, o mulţime de funcţionari publici s-au înscris la facultăţi doar ca să-şi poată păstra posturile pentru care dăduseră şpăgi grase de zeci de mii de mărci/ dolari, plus ce mai aveau pe-acasă şi prin coteţ sau grajd: porci şi viţei. Îmi amintesc că toţi vameşii erau studenţi la vremea aceea deşi abia reuşeau să scrijelească o frază agramată, ilizibilă. Aproape toţi, băieţi de la ţară, pripăşiţi în posturi cu mari eforturi dar cu speranţa recuperării grabnice a investiţiei.

Nu mai contează deloc că prezenţa lor la cursuri era absolut opţională şi nici că au trecut prin şcoli ca gâsca prin apă, contează doar că acum îşi flutură doctoratele şi masteratele cu tupeul mincinosului care el însuşi crede în minciuna lui. Au obţinut uşor cu un mic efort financiar patalamaua, iar acum convinşi că o şi meritau, pasul firesc e să acceadă la funcţii înalte în stat. Ar fi interesant un experiment în Parlament, să zicem: un text după dictare şi cu siguranţă am constata că pentru foarte mulţi ar fi un examen de netrecut.

Sunt oarecum resemnată... În generaţiile mai vechi e greu să găseşti oameni cu adevărat valoroşi, în cele noi, aproape imposibil. Cred că fiecare dintre noi are un amic absolvent a cel puţin unei facultăţi care nu ştie să scrie corect gramatical şi pe măsură ce trece timpul, ajungem să nu ne mai mirăm. Facultăţile se fac online, examenele se dau tot online, important e să plăteşti la timp. Fabrica de diplome funcţionează la foc continuu. La ce ne trebuie nouă un Funeriu la Învăţământ oare? Ca să distrugă un sistem comercial bine pus la punct de PSD? Cine se crede el să strice ceea ce PSD-ul a făcut cu atâta efort şi aproape fără nicio împotrivire a societăţii civile, complice tăcut şi martor a distrugerii oricărui sistem de valori? Să vină doamna Andronescu înapoi, ea ştie că românului îi place mai mult ambalajul strălucitor decât ciocolata, cutia cu sclipici, tichia de mărgăritar, ambalajul şi nu conţinutul.

Acesta este drumul spre modelarea omului nou, al obedientului, al sclavului perfect: educaţia precară, mintea incuiată şi oprită din evoluţie cu ajutorul şi concursul direct al presei, manipulat şi mânat ca vita să slujească cauze care nu sunt ale lui, nu-i folosesc la nimic ci-l ţin prizonierul lipsei de idealuri proprii. Diabolic plan, reuşită totală!

3 comentarii: