vineri, 11 noiembrie 2011

Nu vă zic adio, ci la revedere!

Am mai puţin de 30 de minute pînă la noul sfîrşit al lumii sau trecerea în altă dimensiune unde n-aş fi prea sigură să existe platformă de bloggăreală, iar FB nici atît, aşa că am să scriu repede. Dacă nu se sfîrşeşte nici azi, declar solemn că-mi bag picioarele în toate apocalipsele viitoare şi-n plus, transform bunkerul din fundul grădinii în pivniţă de vin şi afumături.

Azi au mai murit 3 romani aiurea prin Ungaria, în timp ce se întorceau din vacanţă din Spania. Nu vă grăbiţi să mă contraziceţi, pentru că am auzit eu o proastă la TV, cînd cu accidentul ăla de-au murit 14 din 15, cum că, citez din memorie :" romanii se întorceau de la muncă sau din vacanţă", de parcă ţiganii au vreodată vacanţă. Ţiganii nu fac vacanţe, doar vizite de lucru, în care îmbină utilul cu plăcutul, că nimic nu e mai plăcut şi mai util decît satisfacţia de a şuti portofelul burduşit al cuiva prin ţările alea de fraieri, care nu e obişnuiţi să li se fure chiloţii de pe ei în timp ce merg liniştiţi pe stradă.

De asemenea cred că şi cei 19 romani înghesuiţi într-un automobil de 5 locuri, debarcaţi tot în Ungaria de poliţie, tot din vacanţă veneau şi pentru că se odihniseră atît de bine pe la Madrid, au decis să se scape de vina de a fi trîndăvit în concediu în timp ce semenii lor munceau, înghesuindu-se masochist nu se ştie cum într-o rablă. Îmi imaginez scena în care poliţistul uluit a deschis o portieră şi au început să cadă oameni pe jos.

În tot timpul ăsta în ţară, indiferenţi la dramele excursioniştilor, romanii de sine stătători belesc ochii la televizor, etern căutători de subiecte care să-i indigneze. Aşa aflăm că pensionarii nu se înghesuie doar la cozile pentru haleu, ci şi la cele pentru tigăi la promoţie. Acuma, nu înţeleg de ce nu s-a făcut un sondaj în rîndurile pensionarilor în cauză pentru a determina exact motivele pentru care subit aveau cu toţii nevoie de cel puţin o tigaie. Judecînd după numărul celor care cad accidendal în lame de cuţit, am putea presupune că oamenii s-au săturat de crime sîngeroase din gelozie şi cum după o anumită vîrstă ţii mai mult la curăţenie iar sîngele iese greu din carpetele cu cerbi şi răpiri din serai, dar şi mai greu din covoarele persane de pe vremea lui Ceauşescu, au adoptat tigaia ca unealtă de pedapsă. Unde mai pui că are dublă utilitate: mai frigi un ou, mai  faci  un cucui...

Şi ca o încununare a ultimelor evenimente, aseară am văzut finalul unui videoclip cu Bambi, fetele alea trecute, îmbrăcate din bazar, cu kile de farduri pe feţe, miorlăind ceva trist, drept pentru care m-am întristat şi eu, am spart peştele de sticlă de pe televizor, am rupt cu dinţii un macrameu şi tocmai cînd eram gata să decapitez mîţa personală cu tigaia mea veche, s-a terminat miorlăiala amărîtelor ălora, iar tristeţea mea s-a transformat dintr-o dată în apatie. Întotdeauna cînd sunt apatică, am convingerea că sunt un martir al propriei mele existenţe şi ca să mă smulg din ea, mă culc cu certitudinea că şi mîine Romania va exista. Îndrăznesc să cred că va exista etern, chiar şi după apocalipse.

E 11.11.2011.
Adio, dacă e...

Later edit: ÎMI BAG PICIOARELE!

joi, 10 noiembrie 2011

Dau şi eu sfaturi să mă bag în seamă

Interesantă lighioană e omul, dar mai ales romanul şi cum simte el că trebuie să se implice (în scris) în orice cauză nobilă, implicare care de cele mai multe ori se dovedeşte a fi complet inutilă.

Ca să fiu mai explicită, dau un exemplu: Liga Anti Manele, a cărei iniţiator spune că s-a săturat să audă urlînd din difuzoarele cocalarilor diverse referiri la boli de inimă, prinţese, valori şi haur. Pînă aici, sunt întru totul de acord, dar să creezi o asemenea cauză pierdută încă de la naştere, mi se pare la fel de ridicol ca şi cum ai încerca să spui nu gravitaţiei.

Dacă ţiganii şi ghiolbanii devoratori de manele de toate zilele, ăia care le ascultă în maşină, în casă, la nunţi şi botez, ăia care au la soneria telefonului manele, în cap manele, PĂ SISTEM, şi fără număr manele şi-au croit un mod de viaţă, o întreagă filozofie şi-un crez din şi pe texte de manele, cum poţi tu să lupţi împotriva lor şi cu ce arme ştiind că:

1. Eşti în inferioritate numerică.
2. Nu ai limbajul adecvat
3. Nu ai sabie Ninja
4. N-ai făcut în viaţa ta un drum cu microbusul în străinătate.
5. N-ai avut niciodată curajul să-i spui taximetristului să oprească maneleala cît timp eşti tu în maşină.
6. N-ai plecat de la o nuntă cu manele ci te-ai mulţumit să strîmbi din nas şi să povesteşti cu indignare a doua zi pe FB "ce naşpa" a fost şi cît de prost te-ai simţit.
7. Ai mişcat din umeri şi mînuţe măcar o dată, cu diferite scuze (eram beat, era atmosferă, m-au silit prietenii, mi-a luat Dumnezeu minţile), pe ritmuri ţigănesco-turcesco-grecesti.

Am dat doar cîteva exemple, că cifrele... slavă lui salam, sunt infinite şi nici cu imaginaţia nu stau prost, dar, să fim realişti după principiile sănătoase romaneşti moştenite din tată-n fiu, cum că "nu  te caci în gusturile omului, chiar dacă îţi vine" şi pentru că fiecare are libertatea să asculte ce vrea, aşa ai şi tu libertatea să NU asculţi ce vor alţii.

Rămîne doar să ai curaj să faci pe dos tot ce am enumerat mai sus.

P.S. Lista rămîne deschisă, vă aştept cu completări. Cea mai bună, va fi premiată cu hit-ul internaţional de renume mondial "Pumnii mei minte nu are", pă sistemul nervos.