duminică, 30 ianuarie 2011

Mica lume

- Pac-pac, esti mort!

Baiatul se pravali artistic in iarba moale, atent ca in cadere sa nu se juleasca. Isi dadu ochii peste cap si ramase asa cateva secunde, pana ceilalti hotarau ca poate sa invie si sa continue jocul de-a razboiul.

- Uite ma, tiganul in tomberon! striga unul. Hai sa trantim capacul pe el.

Aruncara betele de lemn ce le folosisera pe post de pusti si mitraliere si alergara furisati in directia conteinerului pe langa care putrezeau de o saptamana gunoaiele. Trantira cu zgomot capacul de fier peste bietul om ce scotocea dupa resturi de mancare.

Cateva clipe parea ca omul lesinase de spaima inauntru, iar cand in sfarsit se auzira injuraturi, copiii o rupsera la fuga chiuind si razand si felicitandu-se reciproc pentru nemaivazuta vitejie.

Tiganul isi iti capul murdar din conteinerul imputit si ameninta cu pumnul in directia liotei de copii care-i faceau obscene de la o distanta unde se simteau in siguranta si oricum, daca ar fi fost in pericol era destul ca vreunul dintre ei sa-si strige parintii si tiganul ar fi fost declarat vinovat si alungat dupa o judecata mai putin decat sumara.

- Acum ce facem? intreba unul. Jucam ratele si vanatorii?

- Eu n-am chef, ma duc in casa ca vine tata de la lucru si nu mi-am facut temele, raspunse altul privind cu vaga ingrijorare spre capatul strazii.

Asta le aminti tuturor de partea mai putin placuta a zilei si se imprastiara fara tragere de inima prin case.

Strada ramase pustie... Rar trecea cate o masina intinzand cu cauciucurile liniile de creta ce marcau terenul de fotbal si desenele colorate ale fetitelor.

Linistea va ramane stapana aleii pana mai pe seara, cand zecile de copii lipsiti de alta grija decat cea a jocurilor, eliberati de povara temelor si a cicalelilor parintesti, vor umple cu pasii si vocile lor curate asfintitul.

6 comentarii:

  1. Eheee, frumoase amintiri din copilarie. Acum parca nu mai am chef sa ies asa de mult pe afara. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna, daca te intereseaza un link exchange intra pe http://pegas-motorizat.blogspot.com/- Numele cu care vreau sa apar este: P. M. - Ne amuzăm că nu-i impozabil!

    RăspundețiȘtergere
  3. Pffffff,ce vremuri.Pana si zilele de vara erau prea scurte pentru cat voiam noi sa stam afara.Si cu greu ajungeam in casa seara.De multe ori si de foame uitam.Toata ziua jocuri, alergatura,rasete.Pana si juliturile din genunchi si coate aveau farmecul lor.Pacat de astia mici de acum care nu ajung bine de la scoala si imediat in fata calculatorului.Sincer mi-e mila de ei, ca-si pierd copilaria in fata unui monitor de calculator.Am avut o copilarie cu adevarat fericita.

    RăspundețiȘtergere
  4. ce bine ne mai era fara computere...

    RăspundețiȘtergere
  5. mda, copii din ziua de azi nu stiu sa se joace. televizorul si calculatorul le-a distrus toata bucuria de a se juca si de a-si trai copilaria. pe ai mei trebuie sa-i dau afara cu forta. si pe mine ma baga maica-mea in casa doar cu scandal de stia tot blocul.

    RăspundețiȘtergere
  6. Hai că in majoritatea cazurilor de azi, nu sunt copii de vină. Noi părintii... vrem sa-i vedem cu curu la adăpost de orice pericol..
    Nu cumva sa tuşească puiu mamii putin, ca e nenorocire, nu mai merge afara, nu mai merge la gradinita... sa stea in casa. Si ce faci cu el? ca tampeste şi te tampeste si pe tine.. ii deschizi TV-ul pe desene,..sau PC-ul pentru un ametit de joc care il "educa" pana la un anumit nivel..apoi, dependenta este creata, si adio.. iesit afara.
    Cand eram noi copii, schimbam 2-3 randuri de haine pe zi, atata murdaream sarind prin iarba sau te miri ce mormane de frunze pe "la lac" sau, prin "groapă". Acum?
    Plecam la sanius/schi la 9.30...si ne intorceam din "dealu cucului" pe intuneric la lumina de torte improvizate din pungi+te miri ce zdrenţe...
    Cati dintre părintii din zilele noastre permit copiilor un astfel de "dezmat"? Cand toti ne-am tras termopane, termo-izolatii... sa-i ferim de frig (nu doar de facturi intretinere)... cand pentru 500 de metri scoatem masina din garaj..
    Noi suntem de vina (părintii), suntem produsul societătii in care traim, nu bietii copilasi, care nu au nici o vina, caci asta este OFERTA!... alta nu au. Noi eram in fata blocului cate 15 copii... cam de aceasi varsta... trageam de 2 echipe de miuţă, lejer, acum? abia in curtea şcolii sau la lac pe terenurile cele noi, daca se aduna de 2 echipe... :)

    Sa aveti o zi minunata, si...oferiti copiilor copilaria cum o vad ei, nu noi.

    RăspundețiȘtergere