sâmbătă, 11 septembrie 2010

Schimb de tampenie

Ca sa nu cumva sa uit cat de prosti si ingramaditi suntem ca natie, azi am vrut reconfirmari si m-am uitat la "Schimb de mame". Va fac si voua un rezumat pe scurt:
O mama din Valcea, la granita cu Sibiul isi descrie viata conjugala cam asa: L-a cunoscut pe masculul Nelu la o discoteca, dupa care s-au dus direct in Spania. Acolo au muncit si-ntre timp au facut o fetita, Isabel. Nelu e genul de taran batut in cap care, citez " se enerveaza din senin", care trebuie servit la masa la ora fixa ca un rege si-n general trebuie ascultat cu sfintenie. In plus, trebuie sa fie insotit la fan, la oi, la capre. El da din cap cum ca i se pare normal, doar e femeia lui si femeia trebuie sa fie supusa. Fetita nu zice nimic, priveste-n gol, fara nici o expresie, semn ca ceea ce-nvata-n casa, sfant va fi pentru ea in viitor.
Cealalta mama e din judetul Neamt si l-a cunoscut pe Vasile printr-un prieten, parca... "Ni-am indraguostiiit tari di tat. Da` tari di tat." De la capatul celalalt al mesei, pe Vasile il privesc critic soacra si bunica nevestii. Vasile rade tamp. Langa el, un plod cu cap in trei colturi, imbracat intr-o pereche de pantaloni scurti si-o cruce la gat, rastoarna blidul cu ciorba pe masa. Rade cretin, ma-sa-i arde doua la cur, plodu` fuge pe poarta. Parintii ranjesc cu mandrie, socra si baba bombane.
Buuuun, se duce fiecare mama la noua familie. Moldoveanca refuza orice contact cu oi si capre. Nu-i place sa culeaga prune, da` nici la fan si-si exprima dezaprobarea prin o multime de "puii mei". Nelu o bruftuluieste, ea il trimite "dracului de oltean, sau ce sunteti aici".
Fetita isi dezleaga limba dupa o saptamana si-i spune moldovencei ca n-o place, ceea ce ma face sa respir usurata. Credeam ca e muta.
Cealalta mama, valceanca, se-ntelege cu toata lumea, mai putin cu plodul cretin cu cap in colturi, care e mai salbaticit decat Tarzan si pe care incearca sa-l domesticeasca, fara succes.
Restul, nu mai povestesc, ca e umplutura. Vreau doar sa constat ca pot sta linistita: de ultima data cand m-am uitat la emisiune, nu s-a schimbat nimic, natia a ramas la fel de proasta, de inapoiata si intepenita in comuna primitiva si nu da semne de evolutie, ceea ce intr-un fel e bine, ca nu-i mai rau. Adica, nici nu evoluam, dar nici nu involuam, suntem stabili, cum s-ar zice in termeni medicali.
Doamne ajuta-ne, ca pe noi nu ne duce capu`!

vineri, 10 septembrie 2010

O viata fara Vantu, dar nici o zi fara desktop!

Ei si dupa gloria de ieri de la Cantina, dupa ce ma catarasem pe culmea celebritatii datorate taieteilor mei cu varza, iata ca spre seara a venit vremea sa dau ceva inapoi. Adica, sa platesc cine stie ce datorii si cui, ca-n incercarea de a reabilita blogul si a scapa de ferestra aceea enervanta care se tot deschide dar doar de pe Explorer, am scanat cu Lavasoft, am curatat, dupa care-am dat restart. Doar ca dupa restart, mi-au disparut toate icon-rile de pe desktop, click dreapta nu merge si nu pot sa accesez nici macar bara de start. Asa am stat eu si m-am scarpinat in crestet pana pe la trei dimineata.
Recunosc c-am mai dat si cate-un "like" razlet si trist pe FB, vreo 985662258 restarturi, pana am renuntat, constatand ca am doar o tigara in pachetul in care ma uitam ca milogu-n traista. Perpectiva de a intra in sevraj dimineata la cafea, m-a indemnat sa ma bag in pat, unde cu ultimele sfortari, am dat o tura de canale: la Realitatea, Antene si OTV, mare jale.
Imi sare somnul, ca m-apuca rasul, mai ales pentru ca la Realitatea se adunasera toate zdrentele din presa sa-l scoata inger si erou national pe Vantu, acest haiduc care, citez " n-a furat banii investitorilor, doar iluziile".
Azi circul continua, aceleasi zdrente fac naveta intre televiziunile amintite, mai putin OTV care se descurca bine in laturile proprii si fara ajutor din afara.Calculatorul meu e in aceeasi stare, doar ca am descoperit ca din task manager pot intra pe net.
Acuma, io lansez un apel, pentru ca mi-e greu sa cred ca toata lumea sta cu ochii beliti la Vantu the King of Drama si nu se gaseste nimeni sa-mi dea si mie un sfat, un umar pe care sa-mi sterg mucii si lacrimile de durere si sa ma lumineze cum sa fac sa-mi revad desktopul activ. La tati ni-i greu!

joi, 9 septembrie 2010

La Cantina Socială

Azi sunt musafir şi bucătăreasă la Tanti Jeni, care-mi exploatează fără milă talentele de gospodină şi de mîncău, totodată. Nu pomenesc aici de cisterna de bere pe care-o dă ea, ca să nu ziceţi că vă-nvăţ la prostii. Dacă vă plac tăieţeii cu varză, dacă aţi gustat măcar o dată în viaţa voastră şi mai ales dacă nu, a mai rămas ceva... Măcar reţeta!

Diferenţa între discriminare şi bun simţ

N-am fost niciodată politically correct şi nici nu am de gînd să încep acum cînd contrastul aşa zisei tragedii a ţiganilor făcuţi pachet şi trimişi în Romania şi cel al petrecerii de la Costeşti e atît de evident.
Încă n-am văzut la nici un chef, nuntă sau serbare cîmpenească, romani cu pistolul la subraţ şi nici racordîndu-se la stîlpul de curent ca să le mergă boxele.
N-am văzut nici obrăznicie mai mare ca cea a lui King Cioabă, transmiţînd preşedintelui francez "să n-aibă nici o grijă, ţiganii se vor întoarce", obrăznicie care seamănă mai mult a agresiune, a declaraţie de război.
Ceea ce mă deranjează poate şi mai mult, e opulenţa şi risipa de cărnuri şi băutură, din prisosul căreia ar fi putut împărţi cu etnici de-ai lor ce trăiesc  pe gropile de gunoaie, dar n-am văzut niciodată un gest de caritate din partea ţiganilor şi probabil nici n-am să văd. Singurele ocazii în care dau la alţii, sunt cele în care se aruncă sute de milioane la lăutari, ca a doua zi să se plîngă de cît de greu o duc ei în Romania.
Mă deranjează şi că toată lumea aşteaptă soluţii şi programe de la stat, în condiţiile în care cu toţii ştim că etnia ţigănească trebuie să se salveze singură de ea însăşi. Programele costă bani, bani care intră şi se pierd între ONG-uri şi liderii etniei şi de aici trebuie să înţelegem că nimeni, dar absolut nimeni nu doreşte de fapt nici integrare, dar nici  măcar civilizarea cît de cît a lor, pentru că unde e ordine nu se poate fura.
Pe deoparte, la adăpostul şi sub pretextul păstrării "tradiţiilor", nici ţiganii nu doresc integrarea, ca să-şi poată păstra stilul de viaţă anacronic, unde totul : căsătoria, naşterea, sunt strîns legate de bani. Nici ONG-urile nu au interesul să-i integreze, pentru că odată ce s-ar întîmpla asta şi-ar pierde obiectul muncii şi fondurile totodată. De aceea toată lumea e mulţumită aşa şi se perpetuează "scandalul" ţigănesc în detrimentul romanilor, care sufocaţi în ţara lor, ajung să-şi nege naţionalitatea în străinătate, de ruşinea de a fi conaţionalii cerşetorilor, a traficanţilor de carne vie şi a vînzătorilor de copii.
Nu susţin că romanii ar fi uşă de catedrală şi nici că am duce cu noi în afara ţării cine ştie ce exemple de cinste, corectitudine şi hărnicie, dar susţin că răul cel mare, de la ţigani se trage. Şi aşa cum eu nu mă pot urca într-un tren fără bilet, dar ei o fac şi nu li se întîmplă nimic, aşa cum mie mi se taie curentul dacă nu-l plătesc şi ei sunt liberi să-l fure, ca şi apa şi portofelul şi zarzavatul din grădină, aşa am pretenţia ca liderii lor şi regele lor, să-şi pună naţia la punct. Şi să fiu în locul lui Băsescu, i-aş chema pe toţi bulibaşii, regii, împăraţii şi ONG-urile saci fără fund şi le-aş spune: ori îi potoliţi, ori vă iau averile la puricat şi vi le confisc. Dacă eşti rege, fii nu doar ca să ţii coroana pe cap, implică-te şi struneşte-ţi supuşii.
Să nu mai aud de discriminare, pentru că discriminaţi suntem noi, cei ce plătim taxe peste taxe, impozite peste impozite şi din banii cărora se plătesc ajutoare sociale şi programe "de integrare" pentru tot felul de trîntori pe care-i vezi chefuind cu pistolul la brîu, păziţi de jandarmi, tot din banii noştri.
Să nu mai aud căinîndu-se că au copii mulţi, pentru că dacă au fost vrednici să-i facă, să fie vrednici să-i şi crească iar dacă nu-s, să facă mai puţini sau deloc.
Probabil voi fi considerată rasistă sau xenofobă, dar ceea ce am descris, sunt fapte şi sunt sătulă să văd duplicitate şi teama de a spune lucrurilor pe nume, doar ca să nu cumva să fim etichetaţi rasişti.
Cer doar ca legea să fie lege pentru toată lumea: cum e pentru romani, aşa să fie şi pentru ţigani: ajutoarele sociale să nu se mai dea fără prestarea muncilor obligatorii, alocaţiile de stat să nu mai fie acordate fără condiţonarea frecventării şcolii şi nu doar în teorie, ci şi în practică.
Apropos, pe regele Cioabă şi supuşii lor de la Costeşti s-a gîndit să-i impoziteze cineva, măcar pentru sumele aruncate la manelişti? Măcar pentru banii fluturaţi ce se văd pe filmare? Sau asta ar fi discriminare?!

luni, 6 septembrie 2010

Sfîrşitul lumii la OTV în direct şi probabil în reluare

De cîteva zile mă uit la sfîrşitul lumii: soarele trimite flame ucigaşe care ne va ţine, nu se ştie cum în beznă, 1000 de ani cel puţin. O mulţime de oameni care n-au ce face, sună şi-şi dă cu părerea; cei mai mulţi citează din biblie în funcţie de zona geografică şi să fiu mai concisă, moldovenii citează din biblie fără excepţie.
Din cînd în cînd mai sună cîte-un specialist în apocalipse care ştie din surse sigure că de fapt, nu toată lumea va pieri, ci doar cei care nu-s aliniaţi vibraţional şi-n general ăia de-s ai dracului.
Alţi specialişti spun că ne vom schimba la nivel fizic şi ca să fie mai explicit Barbu ăla, al "hoitului", să înţeleagă tot amatorul de explozie solară, din Căcăţeii din Deal, pînă-n Răhaţeii din Vale.
Aflu de la alt specialist "renumit" care se află în platou cu hîrţoagele lui Barbu în fundal, că există un kit de supravieţuire, dar butonez şi nu aflu ce conţine. Dau înapoi taman la timp să aflu părerea lu' unu' Mitică; el e de părere că nici dacă ne ascundem în peşteri nu scăpăm. Buuun, Barbu îi dă cu "bă Mitică, te-ntreb şi pe tine cum i-am întrebat pe ceilalţi: crezi că peste un an-doi o să ne omorîm între noi pentru apă şi hrană?"
Mitică ezită ca un prost ce e şi e de părere că nu.
Io-l iau pe Mitică de gît şi dau cu el de Barbu:
Păi mă Mitică măăăăăăă, adică tu ce vrei să zici? Că dacă vei fi nemîncat şi neadăpat vreo două săptămîni aşa, n-o să-mi dai mie-n cap să-mi furi jambonul afumat de la subraţ şi pălinca pitită în pufoaica ce mă apără de frig?
Alte telefoane, mătănii, rugăciuni, scuipaţi în sîn, soluţii. Peste toţi, Barbu cu "bă Dumitre, bă Stane, bă Cutare"... Mă enervez şi chem Salvarea: îl înhaţ pe Barbu, îl bag în camaşă de forţă, îl internez la nebuni, incui uşa, înghit cheia.
Apocalipsa s-a terminat, veniţi mîine!

Domnişoara Petra

- Cînd o să fiu mare, o să mă căsătoresc şi-o să fiu mireasă!
- Cu cine ai să te căsătoreşti?
- Cu Sergiu!
- Acum eşti mică?
- Da, sunt bebeluş şi trebuie să mă iei în braţe.
- Nu eşti bebeluş, ieri spuneai că eşti domnişoară!
- Ieri am fost domnişoară, acum sunt bebeluş, ia-mă în braţe.

Luă fetiţa-n braţe şi-i simţi mînuţele grăsuţe şi moi în jurul gîtului. Înclină capul într-o parte şi-i strînse mînuţa între obraz şi umăr. Simţi moliciunea, fineţea pielii, mirosul crud şi-i dădură lacrimile...
Îi sărută pe rînd obrajii, îi sărută gîtul  acrişor şi-o cuprinse toată cu braţele: "iubita şi comoara mea".
Copila îi zîmbi senină şi întrevăzu un moment favorabil să ceară ceva:
- Acum îmi dai o ţîgală?