sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Aiureli

Ce-am observat eu: absenţa inspiraţiei se manifestă nu doar la scris, cîntat, dat în spectacol, ci şi în cele mai banale activităţi. De exemplu, cît de inspirată am fost ieri trimiţînd un tînăr cerşetor perfect sănătos la muncă? La fel de inspirată ca un pensionar acrit de toate şi cred că aş fi meritat să-mi replice ăla : să mori tu!

Aceeaşi inspiraţie m-a însoţit şi cînd am scris o poezie tîmpită, dar şi mai şi, cînd am postat-o pe un site care cu asta se ocupă: cu literatură şi artă-n general. Unii au zis chestii din politeţe... d-alea impersonale pe care i le spui unei mame mîndră de copilul ei urît: vai ce... mic/ grăsuţ este, ca să eviţi minciuna: ptiu pe tine să nu te deochi, că frumos mai eşti!
Totuşi, un domn mi-a zis de la obraz ceea ce ştiam deja, d-aia nici nu m-am supărat deloc, ba dimpotrivă, am recunoscut cu seninătate că am produs un rebut.

Recitind această postare constat că tot neinspirată sunt, cu toate că am aflat că pe 12 avem programare la apocalipsă şi asta ar trebui să mişte ceva în mine., deci mai am o şansă.

6 comentarii: