O lume nebună

Cu fiecare zi ce trece, mi se întăreşte impresia că e plină lumea de nebuni. Azi de pildă, eram pe centru, în zona pietonală şi-am văzut pe o bancă o femeie întinsă pe spate, cu picioarele desfăcute, de parcă invita masculii la o partidă de sex.
M-am gîndit c-o fi beată, dar s-a ridicat, şi-a dat cu gloss pe buze şi s-a întins la loc, în aceeaşi poziţie. După un minut, s-a ridicat iar, a scos gloss-ul din geantă şi-a mimat sex oral, a scuipat şi s-a crăcănat iar. Lumea se uita în trecere, parcă neînţelegînd dacă ceea ce se întîmplă e rezultatul unei minţi bolnave, sau o metodă de a face rost de clienţi.
Dacă era strategie de marketing, nu cred să-i fi mers, mai cu seamă în miezul zilei şi nici malul Crişului nu mai e ce-a fost odată; e curat, îngrijit şi probabil nepotrivit sexului clandestin pe bani. Mi-a rămas imaginea ei în minte şi-mi pare rău că n-am avut un aparat foto la îndemînă, cu toate că înclin să cred că era mai mult "cucu la cap", decît profesionistă de boscheţi.