duminică, 7 martie 2010

Duminici

O tiganca grasa, zgribulita de frig sta sub podul de cale ferata si asteapta vreun musteriu disperat. Poarta colanti verde neon, o jacheta scurta imblanita ce nu trece de bucile cazute, are parul oxigenat de-un galben papadie. Sta in locul unde centura se uneste cu soseaua Borsului, pe unde trec camioanele a caror soferi sunt clientii lor fideli.
Din tufisurile de langa calea ferata iese unu` incheindu-se la pantaloni. Il urmeaza alta tiganca aranjandu-si fusta scurta. Pe tip il asteapta un amic intr-o Dacie trasa pe marginea drumului. Ranjesc unul la celalalt.
Ma gandesc ca e foarte posibil ca darul lui de 8 Martie pentru nevasta o sa fie o blenoragie, un sifilis, sau macar niste paduchi lati si o sa-i fie cam greu sa mai ranjeasca o vreme...
Sunt satula de gropi si o iau spre Ungaria, cam 20 de kilometri ma duc. Soseaua e oglinda, marcajele impecabile.
Asa ma amagesc eu uneori, fericita ca traiesc aproape de lumea civilizata. Au si ei curvele lor, blenoragiile si mizeria lor. Dar, spre deosebire de noi, au drumuri de ti-e mai mare dragul.

2 comentarii:

  1. si mai au ceva...mai mult ca noi...unguri :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Exact! Desi, la cati romani isi cumpara case dincolo de granita, nu-i vad bine peste 20 de ani :))

    RăspundețiȘtergere